AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiți | 
 

 Inima Intunericului-Razboiul

In jos 
AutorMesaj
Nana Yrumi
Mușteriu
Mușteriu
avatar

Numarul mesajelor : 30
Varsta : 25
Localizare : tulcea
Data de inscriere : 13/02/2010

MesajSubiect: Inima Intunericului-Razboiul   Sam 23 Oct 2010 - 9:03

Razboiul
Intr-o infundatura intre munti,stateau mii de suflete ascunse sperand la pace,la lumna minunata a zilelor care vor urma.Copii,femei,batrani toti erau inspamantati de sunetele groaznice care se auzeau de afara,speranta lor inca nu murise,inca asteptau venirea celor minunati.Lupta contra orcilor era grea,pe zidurile de aparare ale castelului,pestera inca se aflau mii de oameni,arcasi,sabieri sulitasi si cei mai tineri care fusesera luati contra zecilor de mii de orci,capcauni si cele mai dezgustatoare fiinte de pe intreaga planeta,avea pielea fina si urat mirositoare,gaturile erau foarte lungi,iar ghearele foarte lungi si puternice.care erau calariti de cei morti,imbracati in niste pelerine negre,iar ochii rosii iesindu-le in evidenta de sub glugile intunecate.Acestia erau mesagerii mortii,asa fusesera numiti de catre locuitorii Pamantului.
Pamantul se cutremura,inaltele turnuri erau ocupate de arcasi,la semnalul lui Elador, arcasii trageau,dar si orcii aveau arcasi,iar oamenii nimeriti cadeau fara viata in multimea de orci,fiind striviti,Mesagerii mortii atacau si ei,dar vrajitorii adusi din Durasia ii loveau cu sageti de foc,dar inutil,parca focul era ceva normal pentru ei,asa cum apa este normala pentru oameni,disperati din cauza energiei pe care si-au consumat-o,simteau cum ii apuca groaza emanata de strigatele infricosatoare ale mesagerilor mortii.Elador se uita in lung si-n lat dupa cei doi Ingeri ai Intunericului,dar nu era urma de ei.Unul dintre vrajitori a fost inhatat de in mesager iar capul ii fusese rupt,lasand sa-i cada trupul peste gurile insetate ale capcaunilor.Au fost ucisi multi orci,dar si oameni,iar numarul oamenilor era mai mic decat cel al orcilor.
Unul dintre turnuri se prabusi sub forta izbitoare a unei arme a raului,care semana cu o ghiulea mare de fier prinsa puternic in lanturi groase cat trupul unui luptator voinic,de un fel de schele si ele la randul lor facute din fier.Dar fierul era tare ciudat,culoarea lui era neagra,se balansa cat inainte cand inapoi.
Cerul se intunecase din cauza fumului si prevestirea mortii era aproape,fiecare om o simtea in inimile lor,chiar si Elador.Dar inca exista o farama de nadejde in el,in inima lui.
-Luptati!calareti neinfricati ai Galcdaharului,nu lasati ca ciuma asta de moarte sa va acapareze,fi-ti neinfricati,pentru poporul vostru si pentru viitorii urmasi care vor dainui in pace si liniste!
Aceste vorbe ii facura pe luptatori sa devina mai rai,parca erau ei,dorindu-si libertate,pace,liniste si dreptul la pamanturile care au fost candva ale lor.Multi orci incepura sa fuga din cauza urii lor si felului in care au inceput sa lupte.Dar mesagerii nu le dadura alta cale de scapare,si orcii s-au intors cu coada intre picoare la posturile pe care le parasisera.
Cand ultima nadejde pieri din inimile oamenilor,chiar si a lui Elador,pe cer,intr-o lumina minunata,si puternica.Elador isi duse mainile la ochi,iar neamurile intunecate urlara de durere.Se ivira pe cerul intunecat 5 ingeri ai luminii,iar in urma lor inca 200 de ingeri,cei din noua generatie.Se aruncara ca un val puternic asupra orcilor,care fugeau din calea lor de rupeau pamantul,doar doi ingeri fusesera raniti grav in rest nici unul.Nu foloseau magia,doar armele pe care le aveau,fiecare dintre ei erau imbracati din cap pana-n picoare cu mithril,facut in Durasia de catre gnomii din muntii Durerii,care erau renumiti pentru mithril,iar pe deasupra aveau hainele lor obisnuite de lupta.
Enya ii taie gatul unui mesager al mortii,dandu-si seama ca erau niste cadavre vii,iar sufletele din trupurile lor fusesera capturate in anii indelungati ai exilului celor doi ingeri ai intunericului.
Lupta fusese crancena,ceilalti ingeri primisera ordin sa caute supravietuiri,iar orcii care fugisera sa fie urmariti si omorati.
Elador veni in intampinarea ingerilor,cand o vazu pe Enya ramse uimit de frumusetea si fragilitatea ei,dar in costumul de rozboinic parea infricosatoare si cu aripile aurii care le avea in spate.
Ingenunche in fata ei,punandu-si sabia la picioarele ei.
-Multumita tie,Zana din Ceruri,neamul omenesc a fost salvat,va ramanem indatorati toata viata noastra si vietile celor care vor urma.
-Ridica-te,spuse Enya incet,ii lua sabia de jos,si ii puse mainile pe umeri,il privi bland pentru cateva clipe in ochi.De acum incolo nu vei mai fi pribeag,vei fi regele Galcdaharului,oamenii au nevoite de tine,in aceste timpuri dure.Dute si ajuta-i,indeamna-i,oferale tot sprijinul tau,deoarece inima ta pura este cea care ii va conduce si va lega neamurile intre ele,uitand de lupte,ura,pacate.
Dintr-o data simti o durere in piept de la medalion,toti ingerii simtira acelasi lucru,iar durerea ii coplesira.
Enlya,Alyon,Sheel,Eliza,Lyary,Ilirya si Yanis,fusesera trimisi sa extermine cuibul de mesageri ai mortii.Isi aveau cuibul intr-o grota de la poalele muntilor Stancos- Aurii, aveau numele,de la varfurile care erau mereu scaldate de razele soarelui.
Se miscau incet,fara nici un zgomot,Enlya puse la gura pesterii care emana un miros de putreziciune si moarte in acelasi timp,niste pietre care puteau exploda doar la o mica flacara.Yanis si Alyon intrara in grota,mirosul era si mai puternic,incat simteau ca se sufocau,vazura mii de oua puse in ciuburi ciudate si grotesc facute,dar nici urma de parinti,posibil sa fie la razboiul din miazazi.Asezara pietrele,chiar si in cele mai mici gauri,iesira repede.Aerul rece ii facu sa-si revina.
Sheel dadu din cap,si ceilalti se indepartara de urgenta.Sheel nu avusese niciodata probleme cu focul,scuipa o mica flacara si totul exploda,aruncand-o.Dar Alyon sarise si o prinse.
-Mersi,spuse ea cu rasuflarea intretaiata,se uita pe mainile ei si vazu ca avea rani.
Enlya si ceilalti se apropiau in graba,aceasta ii vindeca ranile.
Deodata simtira cum inimile lor incep sa bata cu putere,ceva era in preajma lor,ceva nespus de periculos si diabolic.Se lipira spate-n spate,ciulindu-si urechile si uitandu-se peste tot,cu armele la vedere.Undeva in departare veneu in zbor doi ingeri,dar aripile lor erau intunecate ca cerul fara stele.
-Cine sunt? Intreba Enlya,tremurand,din cauza spaimei pe care acestia o provocau.
-Sunt cei pe care Enya nu i-a omorat,spuse Yanis,sunt Ryku si Thane,dusmanii nostri,cat ei vor exista raul va dainui in ambele lumi.
Vazura cum aterizara lin,Erau imbracati tot in negru,zalele erau si ele negre,iar parul lor zbura in vant.
-Mai mai mai,facu Thane,deci asta ati facut,ne-ati distrus animalele de companie,plus ca aveati de gand sa dati buzna si unde stam noi.
-Pentru asta veti plati,spuse Ryku cu o voce rece,fiecare durere pe care o veti simti,fiecare strigat,vor fi ca un tribut pentru faptele voastre.
Atunci Enlya le iesi in fata,spre surprinderea tuturor,mai ales a lui Ryku.
-Enya? Facu el.O furie il cuprinse,Alyon simtind pericolul se puse intre cei doi chiar atunci cand Ryku ataca.Puterea lui era uluitoare,ii franse bratul lui Alyon,si azvarlindu-l in stanci.
Atunci intervenira Ilirya,Yanis si Lyary.
„Fugiti! Spuse Yanis,cautatii pe ingeri,chiar daca noi nu vom mai trai.”
Enlya se duse dupa Alyon,ii ridica capul si il puse pe genunchi,plangea,o durea nespus de mult,ii simtea durerea prin medalion.Sheel veni langa ea,si ea incepu sa planga.
Ii dadu parul de pe fata plina cu sange,se uita tremurand la mana lui,osul ii iesise din carne,ii vindecase rana de la cap,si cand ii vindeca rana de la mana,simti o durere venita din medalion.Se uita inspaimantata in urma.Yanis zacea mort intr-o balta plina de sange,cu o sabie infipta in inima,atunci cand Ilirya se duse langa el, Thane o prinse si ii rupse aripile,tipatul ei de durere era sfasietor,se impletici si cazu peste trupul lui Yanis.Thane scoase sabia din trupul lui si o infipse in spatele elfei,patrunzand si in corpul elfului mort.Simtea cum sangele fierbinte ii se scurgea din corp.Inchise ochii si totul din jurul ei se opri.Lyary se lupta cu Ryku,avea piciorul stang grav ranit iar o aripa fusese rupta de la jumatate.Thane se duse in spatele ei,si amandoi se apropiara strapungandu-i pantecele din spate si din fata.Atunci Thane ii puse mainile pe sani,si o musca de gat.
Dupa cateva secunde isi pierdu rasuflarea,cazu inerta la pamant,in propriul sange.
-Sheel,fugi spuse Enlya,am eu grija de ei.
-In nici un caz,stau aici cu tine,voi fi lasa daca as pleca si te-as lasa singura in preajma mortii.
-Iti multumesc ca-mi esti alaturi,spuse ea printre lacrimi.
Sheel ataca prima dar Thane cu o viteza uluitoare o prinse de gat,ridicand-o cativa centimetri in aer,aceasta il lovi cu piciorul,dar parca nu il durea,schita doar un zambet diabolic,o apropie pe tanara,ii dadu delicat parul la o parte si o musca de gat,simtea cum ceva rece ii patrunde in vene,amortindu-i tot corpul.Inchise ochii.
-Nu!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
-Vine si randul tau acum,spuse Ryku,cand se apropia de ea.
Tremura toata,atunci cand se apropie destul de aproape.
-Dispari!spuse ea rece,Nu te atinge de el.
-Tu nu esti Enya,daca ar fi fost ea,pana acum ataca si ranea pe unul din noi.Dar semeni foarte mult cu ea.Ce este ea pentru tine?
Atunci Alyon se ridica si ii infipse sabia in umarul stang aproape de inima.Ryku se infurie la culme il prinse pe tanarul elf,de gat si cu cealalta mana ii scoase inima din piept.Ii azvarli trupul,rupand un copac.Enlya isi pierdu controlul,il ataca,dar atacurile ei erau inutile.Isi scoase sabia din piept si ii taie mana dreapta a elfei.Se prabusi in genunchi,dar se ridica isi lua coasa in mana stanga si ataca din nou,nu-i mai pasa daca traia,cel pe care il iubea murise.Acesta o lovi pe Enlya cu atata putere incat se prabusi.Cazu cu fata pe pamantul imbibat de sange,privirea ei se indrepta spre Alyon,statea acolo nemiscat,ca si cum ar fi dormit,i se umplura ochii de lacrimi,si atunci simti cum ceva ii strapunge pieptul iesind pe partea cealalta.Din pamant se ridica o bucata de stanca ascutita care ii strapunse trupul elfei,sangelei bufnii pe gura.
In acel moment nu-si dorea decat sa moara.
-Alyon,spuse ea ridicandu-si mana,incerca sa ajunga la el,dar distanta i se parea atat de mare inca,incepu sa se desprinda de stanca,rupandu-si cateva coaste.Nu se mai putea misca,dar mana ei inca se zbatea sa ajunga la trupul neisufletit al elfului.
Se ivira 5 ingeri ai lumiinii.Aterizara usor,fara ca la atingerea pamantului sa se miste praful,in mijlocul lor se afla Enya.
Furia pe care o cuprinsese era de neinchipuit.Toti mergeau ca si cum se pregateau de un atac silentios,pe rand isi pregateau armele.Vantul incepu sa bata puternic,iar cei doi elfi incepura sa se apropie de ei.
-Mai,mai,mai,facu Thane,au venit si parinteii,sper ca ati simtit durerea lor,spuse el cu vocea aspra si diabolica.
-Tine-ti limba ascutita in gura,ii spuse Cassandra,daca nu vrei sa ti-o tai si sa o dau la caini!
-Nu esti romantica,spsue el batjocoritor,sincer sa fiu ai fi chiar buna sa-mi fii nevasta,si incepu sa rada.
-Deci,nu ai inteles perfect sau trebuie sa trec la actiune? Il intreba Vanyr scarbit.
-Enya,nu-mi vine sa cred ca ai avut astfel de prieteni in copilarie,spuse Lex,furios la culme.
-Nu mi-au fost prieteni,spuse ea rece.
Aici Ryku zambi.
„Nu-i atacati,spuse dintr-o data Leo.Priviti,nu sunt cei doi,mai tineti minte ca sufletele lor au fost ferecate si trimise in lumea de dincolo,iar trupurile lor zac in niste cilindra mari pline cu o substanta care iti pastrea corpul tanar? Se pare ca cineva le-a gasit trupurile si a pus stapanire pe ei,folosindu-se de alte suflete.”
-Pot fi omorati cu usurinta,spuse Cassandra,care ii si ataca.Loviturile ei erau puternice,dar nu le facea nici o zgarietura.
-Avem nevoi de magie,ca sa ii readucem asa cum au fost cand aveau 15 ani,spuse Leo,dar este prea puternica vraja si putem muri,tot ce trebuie sa facem este sa formam pentagrama noastra.
-Si prin forta pura a ingerilor luminii,spuse Enya,le putem purifica trupurile,si acestea vor fi trmise unde sunt si sufletele lor.Acolo unde s-au dus si sufletele copiilor nostri.
-Enlya este inca vie! Spuse Cassandra,aceasta se prabusi langa Alyon,ii lua capul si il puse in poala plangand.
-Vanyr,spuse Enya aspru,dute si ia-o de de acolo,trebuie sa ne grabim.
Acesta se duse si o lua de brate,aceasta se impotrivise,dar Vanyr nu ii dadu de ales.
Formara pentagrama si incepura sa cante.
Thane si Ryku incepura sa se simta amortiti,se ridicara in aer,si simteau cum ceva le iesea din trup.
Se auzi un bubuit puternic care ii facu pe elfi sa cada in genunchi,din cauza fortei.
Dupa tornada de praf,cele doua trupuri se evaporara.
Toata aceasta suferinta,prin tot chinul pe care au trecut,se termina asa de simplu,asa de patetic.
Enya se duse la fiica ei o lua in brate,observa ca aceasta inca mai respira,plangea dupa Alyon.Cassandra isi lua fiul in brate,plangand,durera era sfasietoare.Lex se prabusi langa trupul iubitei sale,acuzandu-se mereu.
In acel moment totil elfii incepura sa cant,era vorba despre 3 elfi,care fusesera prieteni,pana cand intunericul pusese mana pe doi dintre ei,iar al treilea elf incerca sa-i scape din ghiarele intunericului,dar in cele din urma murise.Ceilalti doi revenindu-si la forma finala de monstru,pastrara in inimile lor imaginea prietenului lor,sfasiati de durere murira si ei dupa o lunga perioada de timp.Suna cam asa:
Hime rime au renauni halynary
O,halder pen ni thy la del my
O,haler mi te pride ol the mya thiya
Thyl ry my thiy rya.
Ia tha ryy anathorn yu styly esena y atha
Ahhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh
Olry,ahhhhh
Nymyel ilryoa neemataaas
Olriyyyy ni mi te sya.
Leo ii puse mana la locul ei,Enya o lua in brate si o puse in bratele lui Tym,acesta frant de durere se ridica de langa trupul fara viata al fratelui sau.
-Te rog,spuse Enya sfarsita de durere,du-o de aici, duceti-va acasa si ai grija de ea…pana venim noi.
Acesta inclina din cap in semn ca da,ii era greu sa vorbeasca.
-Cassandra,spuse Enya apropiindu-se de ea si punandu-i o mana pe umar,este prea tarziu,imi pare rau…
-Lasa-ma in pace,spuse ea plina de durere printre lacrimi,nu stii cum este sa pierzi pe cineva caruia tu i-ai dat viata,din propriul tau trup.
-Stiu,spuse ea,este o durere care nu poate fi vindecata,dar Cassandra,mortii nu mai poti fi readusi la viata.
Se ridica furioasa si se uita la ea cu ochii rosii plini de durere.
-Nu incerca sa ma minti,ca sa mi-l iei de langa mine Enya!
-Nu voi face asta niciodata in viata mea,dar tebuie sa-i inmormantam asa cum se cuvine.
-Nu te vei atinge nici macar de un fir de par,o ameninta elfa,care isi scaose coasa si o ridica spre Enya.
Vanyr si Leo,ii asezara pe Yanis,Ilirya,Sheel si Eliza in 4 sicrii de aur care fusesera aduse de niste ingeri ai luminii.Si inca doua sicrii fiind goale,stad in asteptatrea celor care vor avea sa se odihneasca pe vecie in ele.
Cei doi elfi se indreptara spre Lex.
-Nu va voi permite sa o bagati intr-o cutie fara aer,este in viata vedeti respira!
Lex incepuse sa aibe deja vedenii,din cauza durerii ruperii legaturii dintre el si perechea lui.
-Lex,spuse Vanyr trist,este prea tarziu,las-o sa se odihneasca in pace,macar acuma cand inca amintirea ei este inca vie in tine,si in noi toti.
Leo se duse repede in spatele lui si il lovi,facandu-l sa-si piarda cunostinta.
-Iarta-ma draga prietene,dar este spre binele tau si al nostru.
O pusera pe tanara elfa,in sicriu,atunci pielea ei in contact cu fasia subtire de aur care fusese asternuta sub trupul ei,ii curata pielea,dandu-i o culoare stinsa,ca a unui trup fara suflet.
-Bine,spuse in cele din urma Enya,poti sa stai aici toata noaptea si tot restul zilelor tale,tinandu-l in brate,pana cand nu va mai ramane nimic din trupul lui,iar amintirea lui sa fie manjita de reactiile tale demne de mila.Incearca sa gandesti putin din perspectiva lui Alyon,el niciodata nu si-a dorit sa te vada aici stingandu-te,consumandu-te pentru moartea sa.Si-ar fi dorit sa ramana asa cum a fost el mereu in inima si amintirea ta,iar trupul sau sa fie la un loc curat si ferit,de necofragi si razele soarelui.
Aceste vorbe o facura pe Cassandra sa cada in genunchi,isi duse mainile la ochi,erau patate de sangele lui Alyon,fata ei se manji de paf,sange si lacrimi,tot ce puteai sa vezi erau doar ochii ei albastri si rosii in acelasi timp.
-Cassandra,spuse Enya cazand si ea in genunchi,si luand-o in brate,inca exista speranta,asa cum am murit si am inviat,asa se va intampla si cu ei.
-Nu,Enya,spuse ea printre lacrimi,in mare parte tu ai inviat datorita puterii tale enorme,dar aici pe Pamant,magia este inutila.
Cei doi elfi ii luara trupul lui Alyon si il pusera in ultimul sicriu.
Vanyr isi izbi palmele una de alta si aparura 6 gauri in pamant,iar la funt radacinile copacilor se impletira iutre ele,iar in jurul lor se infasurara crini albi,florile mortilor,care se urcau incetul cu incetul pe peretii gropii,incet Leo puse sicriile fara sa le zdruncine macar un fir de par,inchise sicriile,si le sigilase cu o vraja,ca nimeni si nimic sa la deranjeze linistea de veci.Vanyr pravali pamantul peste el si din cateva miscari din maini,pamantul reveni la forma initial ca si cand nociodata nu fusese sapate gropi.
Nyy re ah re o eeeo ni re aah
Oarinile ii o dernaly
Oarnile do de ra niiy sy ormanile mey ironelay lyy
Oarnily do na ryye uuu oay ni syan oriynn
Lryy ia ni sya…
Vocea Enyei era pe atat de trista pe atat de frumoasa,acesta fusese ultimul cantec pe care ea in cantase.
Timp de 3 luni,fiica ei statuse la pat,dar nu din cauza durerilor trupesti,era perfect sanatoasa,dar amintirea pierderii lui Alyon o facea mereu sa lesine si sa planga.Statea in patul ei,isi lua picioarele in brate si isi puse fruntea pe genunchi,se lasa purtata de valul de durere care zacea in inima ei.De cand Alyon murise in inima ei era un gol adanc.
In apartament intrase Tym,se duse la fereastra dormitorului si dadu draperiile pentru ca lumina pura a soarelui sa intre in incapere.
-De ce faci asta?il intreba ea cu o voce stinsa.
-Enlya,trebuie sa-ti revii,spuse el grav,gandeste-te la parintii tai,si ei sufera,se uita intr-o parte.Nici macar nu ai mancat,trebuie sa pui capat acestui chin.Stiu ca nu este usor,dar incearca.
Se puse langa ea in pat,ii puse o mana peste mana ei.
-Am nevoie de tine,spuse ea incet si privind spre lumina care isi facea loc in camera ei,se arunca spre el,infasurandu-i mainile la gat,isi lipi obrazul de al lui.
Tym ramse surprins,dar o lua in brate,o iubea,era adevarat,dar dragostea lui era una frateasca,o iubea pe Enlya ca pe o sora mai mica.
-Oh,Enlya,spuse el in timp ce o mangaia pe par,daca te-as saruta ai crede ca am alte intentii,dar cred ca ai nevoie de mai mult decat un sarut fratesc.
Se uita in ochii lui,acesta o saruta pe frunte,ii puse mainile pe par.
Aceasta isi pleca fruntea,si se indrepta spre el,ii puse o mana pe obraz,inchise ochii si isi lip buzele de ale elfului.Dulceata buzelor ei ii pantrunse in inima lui Tym,simtea cum elfa tremura,ii puse mainile pe fata si privi drept in ochi.Nu fusese un sarut fratesc din partea ei.
-Imi pare rau,spuse ea inclinandu-se spre el,incepu din nou sa planga,semeni atat de mult cu el,incat imi este foarte greu acum,cand el nu mai este langa mine…nu te mai pot vedea ca pe un frate,cu toate ca nu suntem frati de sange,dar mereu te-am privit ca pe fratele meu mai mare,dar acuma….imi este foarte greu sa impiedic tentatia de a te lua in brate si a te saruta,sau sa stau macar in preajma ta.
Ii puse mainile in jurul trupului ei,camasa alba ii alunca si umarul ramase dezgolit,parul ei cazu si el in laturi,iar privirea ei ii urmarea fiecare miscare.
-Enlya,voi fi mereu alaturi de tine,ca frate si ca…iubit daca va fi cazul,numai ca sa te stiu pe tine fericita,asta m-ar face si pe mine fericit,dar daca imi voi gasi….
-Daca iti vei gasi perechea,dragul meu Tym,spuse ea luandu-i fata in maini,fii sigur ca eu nu voi mai fi in preajma ta.Nu-mi doresc sa-ti intunec dragostea pura pe care o vei simti pentru acea fiinta care inima ta inca bate,voi fi departe,dar tot ce-mi doresc de la tine este…sa nu mai uiti niciodata.
-Vorbe mari si dureroase pentru o fiinta firava ca tine,niciodata nu te voi uita,nu as putea cum sa te uit,si nimeni nu m-ar face sa uit…Acum cred ca ar trebui sa te pregatesti pentru o noua iesire in lume.
O ajuta sa se spele,sa se imbrace,se uita in oglinda,iar Tym statea in spatele ei.
-Chipul meu este atat de palid,iar ochii mei sunt plini de suferinta,cum crezi ca as putea ascunde asta?
-Nu trebuie sa o ascunzi,ii raspunse el uitandu-se la ea in oglinda,daca incerci ascunzi suferinta vei parea indiferenta,iar daca plangi in hohote dupa acea persoana,pari prefacuta,asta privind din punctul de vedere al oamenilor.Dar durerea pastreaz-o in tine,si las-o in intuneric.




















Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://kokoro-no-iro.blogspot.com/
 
Inima Intunericului-Razboiul
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Book Pub :: Camera de Scris :: Proza-
Mergi direct la: