AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiți | 
 

 Two Souls, One Body ( + 16 )

In jos 
AutorMesaj
claudia_de_lioncourt
Mușteriu
Mușteriu
avatar

Numarul mesajelor : 6
Varsta : 38
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 20/09/2009

MesajSubiect: Two Souls, One Body ( + 16 )   Dum 20 Sept 2009 - 8:37

Un fic cu romantic-comedy. L-am mai postat si pe alt site. Stiu ca mai trebuie lucrat, asa ca astept sugestii si critici.

Two Souls, One Body

de Aurelia Chircu

Detestam supa de roșii și tocmai acest fel culinar pregătise gazda pentru cină. I-am mulțumit politicos și m-am retras în camera noastră, gândindu-mă că aveam să comand mai târziu niște paste milaneze de la restaurantul de peste drum, așa cum făcusem și în alte dăți.
Ne intrase în reflex ca cel care ajungea primul acasă să desfacă draperiile roșii de la ferestre. De data asta, le-am lăsat strânse și admirând imaginea fulminanta a barului de noapte, spre a cărui fațada dădea fereastra camerei, am aprins veioza cu abajur portocaliu și m-am așezat la măsuța din fața geamului.
Am deschis laptop-ul și un fișier word pe care încă nu știam cum să-l intitulez. Lucrul pe care mă pregăteam să-l fac, să-mi scriu etapele vieții mele, în cât mai puține rânduri posibil, mi se părea o chestie stupidă.
Dar noul medic personal, recomandat călduros de către Edgar, colegul său de breaslă, ce mă tratase în ultimii zece ani, voia un profil clinic și psihologic diferit de cel îndosariat în cabinetul doctorului.
Însă Leonard nu știe că mi-e nu-mi plac temele pentru acasă... Oricum, nu-mi programasem nimic pentru acea seară, Mariusz avea să-și petreacă noaptea la birou, așa ca puteam să fac orice voiam. Nu, fratele meu nu m-ar fi deranjat, dar mă simțeam mai bine, știind că sunt singur, doar eu și gândurile mele.
M-am uitat în lista de messenger și l-am găsit online. Avatarul lui, cu îngeraș anime, desenat de mine, mă amuză întotdeauna. Nu faptul că era al meu, ci fiindcă îl alesese tocmai pe acela pe care eu, nemulțumit îl aruncasem în Recycle Bin. Era reușit desenul, dar nu-mi mai plăceau culorile folosite atunci cand il desenasem.
Am vrut să-i scriu, dar m-am răzgândit și am închis aplicația. Am deschis winamp-ul și din boxe s-a revărsat în încăpere vocea lui Farinelli, de fapt, acel mixt dintre o soprană și un contra tenor, care izbutise să aducă ceva din registrul vocal al lui Carlo Bronschi, cel mai mare dintre " castrați".
Mi-am scos din buzunarul sacoului post it-ul, pe care mi l-a dat psihologul. Conținea cinci întrebări, notate cu cerneală roșie. M-am gândit puțin la prima, apoi am început să tastez.



“ < Cine si ce sunt ? > Hm... Grea întrebare. O întrebare cu multe răspunsuri, așa cum e normal, doar că răspunsurile mele nu se aseamănă deloc cu cele la care te-ai putea aștepta.
Să spun că sunt un simplu om, aș minți. Aș vrea să fiu un simplu muritor, poate totul ar fi mai simplu pentru mine, dar după atâția ani, nu cred că aș mai suporta asta. De fapt, îmi place să fiu ceea sunt sunt, chiar dacă e o afirmație de om nebun... Spun asta, fiindcă am o existență duala, în mine sunt două vieți, două destine; port în mine sămânța nefericirii mele. Un singur trup și două suflete, ancorate într-o realitate incertă.
Mă numesc Dorian. Și atât. Nu-mi știu adevăratul nume de familie, dar pe parcursul vieții mele, am avut diferite nume patronimice.
Când am fost adus de la internat la castelul părintelui meu adoptiv, mă numeau Dorian Galba, căci acesta era numele prolificului bancher din Aeternum, iar dacă amintea de cel personajului desfrânat din poemele lui Horațiu, coincidență nu era deloc întâmplătoare. Apoi, când Galba a fost decăzut din drepturi, am fost adoptat de maestrul Desalonta, unchiul lui Mariusz, care nutrea o iubire părintească pentru amândoi. Mai târziu, în vremea când am considerat că viața mea alături de acest frate vitreg putea fi periculoasă, am încercat să fug și mi-am luat numele de Dantes.
Acum, sunt totuși, Dorian Desalonta, director la Rymnotech, compania mea și a lui Mariusz, care oficial se ocupă cu internetul, iar în particular, are preocupări cu mult mai sinuoase. În realitate, sunt un biet gardian, păstrat în organizația asta, ce dăinuie de câteva secole, doar pentru a-i purta de grija lui Mariusz, a-l apăra de o profeție găsită în niște cărți ale unui vrăjitor și care s-ar putea îndeplini sau nu, într-un viitor nesigur. Practic, asta e singura explicație pentru care încă supraviețuiesc.
Cu toate astea, întreaga firmă se învârte în jurul meu, pot să fac orice vreau, fără pic de teamă.
Vârsta mea ar uimi pe oricine, dar nu si p doctorul meu. Ei bine, abia am împlinit o sută șaisprezece ani. Oircine altcine ar rade de mine, auzind acest numar si mai ales sa auda si faptul că de atâția ani. eu încă stau cuminte lângă Mariusz, fără a încerca să-mi fac propria mea viață.
Dacă am o viață a mea...
Adevărul e că boala ce mă ruinează, nu-mi permite să am o viață. Racila asta face din mine un handicapat; depind de cei din jurul meu și asta mă deranjează. Nu suport să fiu neputincios.
Deși ar trebui, Mariusz nu e dezgustat de mine, din contră, se poartă ca un fel de frate mai mare, deși avem aceeași vârstă. Iar eu nu prea suport să fiu cocoloșit. Scene în care mă trezesc dimineața, după o noapte cu febră mare și-l găsesc adormit, la căpătâiul meu sau nopți în care așteaptă ambulanta, măsurând covorul de la un capăt la celălalt, sunt deja banalități.
Dar mai întâi de a-i spune omului despre boala mea, va trebui să-i povestesc ce m-a adus în starea aceasta.
Mă întorc la anii copilăriei mele. Trebuie să recunosc că a fost una neobișnuită, dar și foarte tristă. Nu mi-e ușor să-mi amintesc de acei ani, încărcătura lor emoțională e atât de mare încât aș putea crede că totul s-a întâmplat chiar ieri și aș suferi la fel de mult cum am făcut-o atunci, când s-au întâmplat toate.
M-am născut într-o șatra de țigani. Partea aceasta a vieții mele e destul de vagă în mintea mea... Câteodată, când sunt cu Mariusz la vreun concert rock, în frenezia acelor clipe, parcă mă văd în jurul unui foc imens, alături de alți copilași ca și mine, bătând din palme, în ritmul glasului de alăuta... Doar atât. Și Mariusz râde de mine, enervându-mă.
M-am născut cu o pielea foarte deschisă, de gagiu, lucru care a creat oarece dispute în șatra. Lucrurile astea le-am aflat undeva pe la anii adolescenței, de la bulibașa. De fapt, multe din lucrurile pe care le voi povesti aici, în legătură cu familia mea adevărată, mi-au fost destăinuite de acel om.
Nu-mi amintesc cum arătau părinții mei, dar știu că nașterea mea a produs discordie în familie. Mama nu m-a iubit niciodată, fiindcă tata credea că i-a fost infidela și o bătea deseori. Omul mi-a spus că ea ar fi încercat chiar să scape de mine, să mă abandoneze pe malul unei ape, dar el a oprit-o, căci ghicitoarea îi spusese că destinul meu nu e legat de șatra lor și dacă îmi vor face rău, se va abate asupra lor un mare blestem.
Se pare că până la urmă, blestemul mă atinsese pe mine, dar nu mai comentez acum...”


Ultima editare efectuata de catre claudia_de_lioncourt in Dum 20 Sept 2009 - 12:22, editata de 1 ori
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Alin
El Inquisidor
El Inquisidor
avatar

Numarul mesajelor : 213
Varsta : 32
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 04/08/2008

MesajSubiect: Re: Two Souls, One Body ( + 16 )   Dum 20 Sept 2009 - 11:05

ce ai scris tu aici pare sa fie doar un prolog, asa ca o sa ma leg doar de forma.

nu ma pricep prea bine la gramatica (asa ca as putea sa ma insel), dar am impresia ca nu prea se folosesc conjunctii adversative (dar, insa) la inceput de paragraf/rand nou. Hm. inca o chestie - daca folosesti de prea multe ori punctele de suspensie incep sa isi piarda oarecum scopul.


heh, de ce e +16? trebuie sa caut un emoticon cu bulina rosie saylor

_________________
Avem blog, carti si filme! (pentru muzica trebuie sa ma contactati personal).

"I know I've got Irish blood because I wake up every day with a fuckin' hangover."
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://frostblade.wordpress.com/
claudia_de_lioncourt
Mușteriu
Mușteriu
avatar

Numarul mesajelor : 6
Varsta : 38
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 20/09/2009

MesajSubiect: Re: Two Souls, One Body ( + 16 )   Dum 20 Sept 2009 - 12:20

Thx, Alin. Da, este un prolog. Hm... s-ar putea sa nu-l fi structurat destul de bine, dar voi vedea pe parcurs.
Da, voi avea grija cu punctele de suspensie. Cat despre conjunctiile adversative, nu sunt sigura nici eu.Mavoi interesa si daca este gresit, voi corecta.
Well, am pus ( + 16 ) fiindca sunt si niste scene mai romantice / putin violente in fic si nu stiu care este media de varsta a userilor. Daca nu este voie sa postez asemenea fic, imi cer scuze si nu voi mai posta. Sad
Sper sa mai comenteze cineva si apoi voi pune nextul. Smile
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Two Souls, One Body ( + 16 )   

Sus In jos
 
Two Souls, One Body ( + 16 )
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Book Pub :: Camera de Scris :: Proza-
Mergi direct la: