AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiți | 
 

 hei, tu! am o intrebare...

In jos 
AutorMesaj
anna
Mușteriu
Mușteriu
avatar

Numarul mesajelor : 13
Varsta : 27
Localizare : hunedoara
Data de inscriere : 14/09/2008

MesajSubiect: hei, tu! am o intrebare...   Dum 14 Sept 2008 - 18:09

scris la 17 ani, deci recent Smile comentati voi Smile

He spoke to God like he was talking to a friend

Hei, tu! am o întrebare...


- Și frunzele au o sănătate minusculă...
- Dă-mi o țigară.
- Și fă și fața de a 11 țigară.
- E bună?
- Ce?
- Fața!
- Nu. Ai rămas cu 3 țigări în urmă.
- Dar acum?
- Nu.
- Nu-mi iese.
- Pe mess vroiai să îmi povestești ceva ...
- După ce îmi iese fața de-a 11 țigară. Așteaptă.
- Bine.
- Continuă cu frunzele că îmi place cum sună.
- Frunzele au o sănătate minusculă...

Și vorbele s-au pierdut în dimensiunea unei cărți aflate, deocamdată, sub duș.
Am să povestesc cum știu eu mai bine. Am să povestesc depre alții. Am uitat să mă prezint : sunt un hacker sau narator omniscient, spuneți-mi cum vreți. Sunt alcătuit din cuvinte și semne de punctuație, sunt un Dumnezeu cu valori umane și nu îmi aduc aminte de mine, doar de alții. Am să fiu un povestitor în singurul fel în care știu. Am să mă prefac.
Revenind la funcția de hacker pe care mi-o înșusesc. Cu 30 de minute înainte de dialog :

ea1 : 6, mama în spate.
ea2 : în 30 de minute, da?
ea1 : mergem la letiția?
ea2 : da...nu știu dak vn și brighi
ea1 : o conving eu.
ea2 : bine. ne vedem
ea1 : trebuie să îți povestesc ceva. pa
ea2 : bn. ceau.

Prietene de o viață scurtă de câteva luni, în buncărul secret, un pachet de Kent 8, o sticlă de 2 l de apă plată, un pachet de gumă picantă, bricheta, telefoanele închise pe masuța improvizată, ghiozdanul universal. Ora 23.24, marți, 2008, mai, 12. Cronotopul inimitabil, singurul mod în care se mai poate povesti azi.
Și ea1 se oprește, nu că ar fi epuizat subiectul frunzelor cu sănătate minusculă, ci pentru că :
- Ai făcut fața de a 11-a țigară.
- Sunt la a 8-a.
- Cu 3 țigări înainte.
- Din 3 în 3 țigări. Numărul magic. Patetic și banal.
- Ce vroiai să-mi povestești?
- Am învățat binomul lui Newton citind Mitologii subiective. Paler.
- Fumul tău a nimerit fix în ochiul meu.
- Scuzeee!
- Și ce vroiai să îmi povestești?
- Mai stai până la a 5-a. Și mai zi de frunze.
- Vezi frunzele alea de sus? Sunt mai deschise decât cele de jos....

A 5-a țigară, 1l de apă, 5 mesaje în căsuța vocală, ora 00.00, lucrare la psihologie peste 8 ore, tema la mate pe jumătate făcută. Aveți un deja-vu? Crontopul nu mai e atât de inimitabil într-un moment de sinceritate când uitați că sunteți părinți, adulți sau copii de nota 10 pe linie. În momente de acest gen, Dumnezeu, adică eu pe parcursul câtorva pagini, șoptește : v-am făcut din aceleași ingrediente, snobilor.
Flashback : aceleași persoane, 2010, ceva mai mature, ceva mai oficiale, la o lansare de carte. O scenă ca-n filme în 2 culori, o scenă demnă de a doua, treia, ... n vizionare. Genul de scenă care iese din prima dublă, când îți joci propriul rol cu protecția ficțiunii. Știți, atunci când subliniați un rând cu markerul kitschos, o frază pe care, deși o reții instantaneu, simți nevoia să o fixezi în carte? Ei bine, așa erau ele. Prima încadrată-n albastru, a doua în verde. În jur, doar litere neînsemnate.
S-au așezat pe scaune alăturate. Liniște, atât de liniște cât poate fi în timpul unui discurs mai lung de 5 minute. Niciun sunet, nicio privire. Zgomote! Se terminase discursul. Cu aceeași obișnuință :

- Hai la o țigară!
- M-am lăsat.
- Și eu.
- Haide!

Înapoi la ce povesteam, mai corect zis, înapoi la a 5-a țigară. Ați privit vreodată cum se fumează a 5-a țigară? Mai ai 4 țigări de împărțit la 2, mai ai încă timp să povestești cuiva, oricui. E speranța din nicotină, cea care nu știe de egoism, nici măcar de poveste. Cum să știe? Doar e numai o țigară. A 5-a. Și fumul ei e ciudat. Mai închis la culoare, cu mai mult suflet așezat strategic în el. E atunci când ai o bomboană de vișine și asculți cum un copil se ceartă cu lumea. Și pune lumea toată la colțul cel mai întunecat din pivniță, o pune pentru că a făcut cel mai mare păcat : nu a fost cum a vrut ea. Și o certă și dupaia râde : era melodia ei preferată la televizor. Cei mai mari povestitori nu sunt adulții, cei mai mari povestitori sunt copiii. Ei numesc adevărul fără "r", îl spun grăbit, îl spun așa cum este. "Adevălul" e ceea ce simți la a 5-a țigară, atunci când mai ai încă 4 de împărțit la 2 și destul timp să povestești.
Scoți țigara din pachet, o aprinzi cu bricheta galbenă, te uiți după lună, tragi fumul în piept, îl ții strâns, lași ceva acolo și îl sufli ușor, cerculeț cu cerculeț. Căștile puse lângă tine șușotesc ceva despre vară, pronunțând vară așa cum doar pe 15 iunie pronunțăm. Ritmul și intonația se schimbă odată cu vârsta însă, ca orice dreaptă care unește glasul cu vara, de câteori zicem VARĂĂĂ, zicem cu sufletul vechi care rezistă unor numere considerabile de suflete noi. Sufletul vechi captează și proiectează pe tavanul alb al camerei tale sentimente general valabile. Cum ar fi vara. Și la a 5-a țigară, îți iei inima-n piept și pui sufletul vechi pe măsuța improvizată luându-l drept reportofon și instanță al sentimentului universal valabil. Altfel spus, în titluri de melodii, este ceva de genul here comes the sun dublat de aish tamid în model youth și eternaly green teen spirit. Sau, lăsând englezismele la o parte, un fel de 18 ani în vara asta, cu zmeul și un cântec prost urmat de un epilog cântat în hotelul Cișmigiu.
- Hai să îți povestesc ce am realizat de la a 8-a țigară.
- Zi.
- Noi jucăm în noaptea asta rolul fiecărui personaj. Suntem noi și alții, suntem noi în papucii de casă ai celorlalți, cu căștile în care cântă reggae și, din spate parcă, se aude muzica lui Bach sau oare era System Of A Down? Și bem cafeaua de dimineață, alergăm pe Coasta de Azur, dormim, ne pierdem într-o peșteră, găsim o muză și o pierdem la poker, stăm într-o ploaie torențială și râdem, ne este cald, bem apă cu gust de ceai aromat și fără zahăr. Suntem la un concert al unei trupe necunoscute și cu versurile învățate pe de rost, vorbim chineza cu accent suedez și invers, avem un trandafir și o păpădie, ne uităm la desene și la un film psihologic fără traducere, urmărim o stea căzătoare, avem o stare de cămară și un tic. Scriem o poezie și ne uităm la un desen realizat în manieră cubistă, nu înțelegem nimic și zâmbim ca zeii. Suntem la un curs de perfecționare în Hawaii. În primul rând facem ce face lumea întreagă și abia după 5 secunde ne stingem țigara, lăsând un cerc negru pe măsuța improvizată.
- Trăim cu 5 secunde și deviați cu 180°?
- Trăim tot și dupaia trăim puțin și unic. Pentru fiecare 5 secunde de tot trăim 10 secunde de unic. Trăim ponderat, fără excese de totalitate.
- Bine.
- Hai să plecăm. Mâine, acceași oră?
- Da. Probabil vom fi în tren.
- Trebuie să îi dăm un nume.
- Pa. Marea ne așteaptă.
- Ceau. Și lucrarea de dimineață.
- Și 5 secunde de lume.
- Și mai multe de noi.

Acum e timpul să-mi fac griji. În câte moduri diferite puteam scrie? Am creat o pădure borgesiană sau doar o cotitură după un copac? Dar nu mai am vreme de griji. Acum e vremea să mor și să-mi pregătesc încheierea.
Cu surăsul unui zeu care își ascunde neștiința vă spun că după ultima țigară urmează un nou pachet.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.crisis-filter-08.blogspot.com
Alin
El Inquisidor
El Inquisidor
avatar

Numarul mesajelor : 213
Varsta : 32
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 04/08/2008

MesajSubiect: Re: hei, tu! am o intrebare...   Joi 18 Sept 2008 - 18:51

Hmm...nu prea ma atrage stilul asta pe care il abordezi. Ce pot sa spune este doar in legatura cu numeralele si prescurtarile de messenger - se putea si fara ele.

_________________
Avem blog, carti si filme! (pentru muzica trebuie sa ma contactati personal).

"I know I've got Irish blood because I wake up every day with a fuckin' hangover."
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://frostblade.wordpress.com/
anna
Mușteriu
Mușteriu
avatar

Numarul mesajelor : 13
Varsta : 27
Localizare : hunedoara
Data de inscriere : 14/09/2008

MesajSubiect: Re: hei, tu! am o intrebare...   Vin 19 Sept 2008 - 10:07

primul comentariu ... nu atat de incurajator Laughing intr-adevar, se putea si fara, dar facea parte din universul de care am vrut sa ma eliberez scriind. in curand am sa mai postez ceva, sa vad daca am mai crescut.
multumesc pt comentariu, critica constructiva study
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.crisis-filter-08.blogspot.com
moyra
Mușteriu
Mușteriu
avatar

Numarul mesajelor : 26
Data de inscriere : 23/08/2008

MesajSubiect: Re: hei, tu! am o intrebare...   Dum 21 Sept 2008 - 7:24

E scrisa bine. Si prescurtarile de mess cred ca sunt necesare pentru atmosfera. Desi nu ma dau in vant dupa acest stil am citit fara efort pana la capat. Este un scriitor clasic - Spinrad - care are acelasi efect asupra mea. Scrierile lui sunt prea sumbre pentru gustul meu si de fiecare data ma hotarasc sa nu mai citesc nimic scris de el. Desigur, dupa ce termin cartea (scrisa de el) pe care tocmai am inceput-o. Razz
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: hei, tu! am o intrebare...   

Sus In jos
 
hei, tu! am o intrebare...
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Book Pub :: Camera de Scris :: Proza-
Mergi direct la: